Cine a inventat insulina?

V-ati intrebat vreodata cine a inventat insulina? Ei bine, haideti sa aflam impreuna cine este inventatorul insulinei si cat de importanta a fost descoperirea ei pentru medicina moderna. Va putem spune ca mai multe persoane au contribuit la realizarea insulinei.

Insulina este un hormon peptidic produs de celulele beta din pancreas, ce participa la metabolismul glucidelor. Ea face ca celulele din ficat, muschii sceletici si din tesutul adipos sa absoarba glucoza din sange.

Insulina este o proteina foarte veche, ce ar putea avea originea in urma cu mai mult de un miliard de ani. Originile moleculare ale insulinei merg inapoi cel putin pana la cele mai simple organisme unicelurare eucariote. In afara de animale, proteinele asemanatoare cu insulina sunt cele care se afla in organismele Regnului Fungi si ale Regenului Protista.

In anul 1869, Paul Langerhans, stundent la medicina in Berlin, a studiat structura pancreasului sub microscop si a identificat o serie de aglomerari de tesut, neobservate anterior, imprastiate pe cea mai mare parte din pancreas. Functia “inulelor lui Langerhans” a ramas necunoscuta, dar, mai tarziu, Edouard Laguesse a sugerat ca acestea ar putea produce secretii care joaca un rol de reglare in digestie.

Oscar Minkowski in colaborare cu Joseph von Mering au inceput cercetarile, in anul 1889, pe un caine sanatos caruia i-au eliminat pancreasul. Dupa o serie de teste, cei doi au stabilit pentru prima data o relatie intre pancreas si diabetul zaharat. In 1901, un pas important il realizeaza Eugene Lindsay Opie, care stabileste in mod clar legatura dintre “insulele lui Langerhans” si diabet.

In urmatoarele doua decenii, mai multe incercari au fost facute pentru a izola ceea ce produceau “insulele”, folosindu-l ca un potential tratament. Pe rand, George Ludwig Zuelzer in 1906, E.L. Scott intre anii 1911 si 1912 si Israel Kleiner in 1915 au facut cercetari, dar au fost nevoiti sa-si discontinue munca.

In anul 1916, Nicolae Paulescu, profesor de fiziologie la Universitatea de Medicina si Farmacie din Bucuresti, a reusit sa izoleze hormonul numit pancreanina (mai tarziu cunoscut ca insulina) si a dezvoltat o solutie apoasa. Paulescu a injectat substanta intr-un caine diabetic si s-a dovedit ca extractul avea capabilitatea de a normaliza nivelul de zahar din sangele cainelui. In acelasi an, din cauza activitatilor militare asociate cu Primul Razboi Mondial, el a trebuit sa inchida laboratorul. In anii urmatori el a scris documente ce descriu experimentele si concluziile sale. Publicarea lor, cu toate acestea, a fost amanata pana la 23 iulie 1921, iar lucrarea sa cea mai cuprinzatoare cu privire la diabetul zaharat si “pancrein” nu a fost publicata pana la sfarsitul lunii august.

Pentru persoanele cu diabet zaharat, anul 1921 a fost unul semnificativ. A fost anul medicului canadian Frederick Banting si al studentului la medicina Charles H. Best. La 30 iulie 1921, au injectat hormonul intr-un caine diabetic si au constat ca aceasta a redus in mod eficient nivelul de glucoza din sange. Pana la sfarsitul anului, cu ajutorul chimistului canadian James B. Collip si fiziologului scotian JJR Macleod, Banting si Best au purificat insulina, iar in anul urmator au utilizat-o pentru a trata un baiat care suferea de diabet zaharat sever.

Frederick Banting si Macleod JJR au fost creditati ca fiind cei care au reusit extragerea practica si purificarea insulinei si li s-a acordat Premiul Nobel in Fiziologie sau Medicina in anul 1923. Frederick Sanger a primit, in anul 1958, Premiul Nobel in Chimie pentru determinarea structurii primare a insulinei. In 1964, Dorothy Hodgkin a fost distinsa cu Premiul Nobel in Chimie pentru dezvoltarea de cristalografie a molecuei de insulina. Rosalyn Sussman Yalow a primit Premiul Nobel in Medicina pentru dezvoltarea radioimunotestarii pentru insulina.

O mare controversa a Premiului Nobel o reprezinta faptul ca omul de stiinta roman, Nicolae Paulescu, nu a fost mentionat pentru primirea premiului, desi acesta deja reusise extragerea si izolarea hormonului pancreatic si a dovedit eficacitatea acestuia in reducerea hiperglicemiei la caini cu diabet zaharat. Munca lui Paulescu a fost trecuta cu vederea in entuziasmul descoperirilor facute de Banting si Best. A fost umbrita probabil, mai mult din cauza activitatilor lui politice. Paulescu a fost un membru fondator al Uniunii National Crestine, care a dat nastere la Garda de Fier, o organizatie romana fascista care a influentat activitati sociale si politice 1930-1941.

Prin pasi multi, dar siguri, insulina a fost dezvoltata si astazi reprezinta un mod de ajutorare pentru cei cu diabet.

Acum ati aflat cine a inventat insulina si cat de mult a contat aparitia acesteia pentru medicina moderna. Speram ca acest articol vi-a satisfacut dorinta de cunoastere si vi-a imbogatit cunostintele.