Cine a inventat masina de gaurit?

Masina de gaurit

Masina de gaurit este o unealta ce are atasata un obiect numit burghiu folosit pentru a face gauri in diferite materiale precum lemn, metal, plastic, beton, caramida etc. Burghiul este strans fixat de masina cu ajutorul unei mandrine, iar varful acestuia este realizat in asa fel incat sa strapunga materialul dorit.

Burghiul este o unealta sau un atasament la o masina cu motor care se foloseste pentru efecturarea gaurilor in diferite materiale. Varful burghiului si, uneori, marginile sunt realizate special pentru tipul materialului gaurit. Este realizat dintr-un tip de metal rezistent la forta solicitanta si are forma unei spirale.

Istoria masinii de gaurit

Putem spune ca inventia burghiului a dus la inventia masinii de gaurit, tinand cont de faptul ca burghiul a fost prima masina de gaurit manuala. In jurul anilor 35 000 i.Hr., Homo Sapiens a descoperit beneficiile aplicatiei uneltei rotative. Aceasta unealta rudimentara consta dintr-o piatra cu varf care era toarsa intre maini pentru a da gauri printr-un alt material. Astfel s-a ajuns la burghiul manual, o bucata de lemn (un bat), care era uneori atasat la un varf de cremene si era frecat intre maini. Aceasta unealta a fost folosita de multe civilizatii antice din jurul lumii inclusiv maiasii. Cele mai vechi artefacte perforate gasite, precum oase, fildes, scoici si coarne dateaza inca din Era Paleoliticului Superior.

In Paleoliticul tarziu fauritorii de unelte au dezvoltat continuu varfuri de burghie tot mai fine si mai lungi. Astfel s-a ajuns la masina de gaurit manuala, un bat neted care, uneori, avea atasat un varf de silex si era rasucit intre palme. Aceasta metoda a fost folosita de multe civilizatii din intreaga lume inclusiv de maiasi. Cele mai timpurii artefacte perforate descoperite, realizate din os, fildes, carapace sau coarne, sunt din Era Paleoliticului Superior.

Burghiul cu arc este considerat prima masina de gaurit, convertind miscarea inainte-inapoi in miscare de rotatie. Acesta poate fi urmarit pana aproximativ in urma cu 10 000 de ani, cand s-a descoperit ca prin legarea unei coarde in jurul bat si apoi atasand capetele coardei unui alt bat (formand un arc) a premis gaurirea mai rapida si mai eficienta. Mai mult folosit pentru a crea focul, burghiul cu arc a fost folosit si in artele antice ale tamplariei, a zidariei si a stomatologiei. Arheologii au descoperit un vechi cimitir in Mehrgrath, Pakistan, ce dateaza din perioada Neolitica, de pe vremea orasului Harrappa (acum 7500 – 9000 de ani), in care s-au descoperit noua trupuri adulte cu un total de 11 dinti introdusi prin gaurire cu ajutorul unui burghiu. Exista hieroglife intr-un mormant din Theba in care sunt ilustrati dulgheri si producatori de margele egipteni care folosesc burghie cu arc. Cele mai vechi dovezi ale existentei acestor unelte in Egipt dateaza din jurul anului 2500 i.Hr. Folosirea burghielor cu arc in Antichitate a fost foarte raspandita in Europa, Africa, Asia si America de Nord si inca sunt folosite si astazi. De-a lungul timpului mai multe variatii de burghie cu arc au fost dezvoltate fie pentru perforarea diferitelor materiale sau pentru aprinderea focului.

Burghiul de miez a fost dezvoltat in Egiptul Antic in jurul anului 3000 i.Hr. Acesta este asemanator unui fierastrau pentru gaurit, fiind in forma de cilindru, iar in momentul gauririi materialul ramas in interiorul cilindrului se numeste “miez”. Un burghiu cu pompa a fost inventat pe timpul romanilor, constand dintr-un ax vertical aliniat de catre o piesa orizoontala de lemn si un volant pentru a-i mentine precizia si momentul mecanic.

Odata cu trecerea anilor burghiul a continuat sa fie imbunatatit, materialele din care a fost realizat au devenit tot mai rezistente si mai eficiente, iar masinile de gaurit au devenit tot mai performante. Spre exemplu, in timpul Dinastiei Qin, inca din anul 221 i.Hr., s-a realizat o masina de gaurit ce putea ajunge la adancimi de pana la 1500 de metri. Isaac Singer a realizat in anul 1835 o masina de gaurit actionata de aburi bazata pe metoda folosita de chinezi.

Secole la rand gaurirea in materiale dure a fost o indeletnicire obositoare, dar un progres mare s-a produs atunci cand a fost inventat motorul electric. Arthur James Arnot si William Blanch Brain din Melbourne, Australia au obtinut brevetul pentru burghiul electric in anul 1889. In anul 1895 a fost inventata prima masina de gaurit electrica, portabila si dirijata manual, realizata de catre intreprinzatorul german Wilhelm Emil Fein cu ajutorul fratelui sau Carl Fein. In anul 1917 compania “Black & Decker” a patentat prima masina de gaurit portabila cu comutator de declansare si cu maner tip “pistol”. Aceasta inventie a marcat inceputul erei masinii de gaurit moderne. Pentru a putea da gauri si in materiale foarte rezistente, precum piatra sau betonul, ulterior a fost dezvoltata masina de gaurit rotopercutoare, care pe langa miscarea de rotatie a burghiului, realizeaza si o lovire simultana in material.

Masina de gaurit cu acumulator a fost dezvoltata de catre Robert H. Riley in anul 1961 pentru firma “Black & Decker”. Aparatul era alimentat cu ajutorul unor baterii nichel-cadmiu. Acelasi principiu de actionare exista de mult si pentru surubelnite, astfel usurand enorm aceasta munca.

Cu toate ca timpul a trecut si tehnologia a avansat, masina de gaurit este in continuare o unealta cu o importanta majora, nu numai in constructii, ci si in medicina, fiind folosite burghie speciale pentru perforarea tesuturilor dure din corp. Masina de gaurit mai este folosita si in misiunile spatiale si in alte aplicatii. Pe parcursul ultimului secol masina de gaurit electrica a fost realizata in diferite tipuri si pe multiple marimi fiecare fiind potrivita pentru folosinte specifice.

Acum ati aflat cine a inventat masina de gaurit si care este istoria acestei inventii. Speram ca acest articol vi-a satisfacut dorinta de cunoastere si vi-a imbogatit cunostintele.